Acasa – primul cuvant care ne vine in minte la sfarsitul unei zile istovitoare de munca, sau la revenirea dintr-o calatorie indelungata. Acasa – spatiul unde locuim, pe care ni-l dorim cat mai frumos si mai aproape de suflet. Acasa – coltul nostru de lume unde gandurile si trupul ne sunt eliberate de energiile negative generate de hatisul de probleme cotidiene. Fiecare dintre noi isi doreste un „acasa” cat mai frumos si linistit, un locsor unde placutul sa se armonizeze cu utilul, rezultatul fiind confortul. Daca acest „acasa” exista deja, nu ne gandim decat cum sa-l infrumusetam sau sa-l modernizam, iar daca suntem pe punctul de a ni-l crea, toata atentia ne este concentrata la alegerea modelelor care ni se potrivesc cel mai bine. In ultima vreme, se „poarta” sa ai o casa, mai mica sau mai mare, numai apartament la bloc sa nu fie. Cei mai multi dintre noi vor sa fuga de multitudinea de vecini zgomotosi si de strazile inguste din cartierele muncitoresti, preferand spatiile intime unde isi pot construi casuta visurilor. Dar odata gasit locul, greul abia incepe, una dintre principalele probleme – dupa descoperirea materialelor de constructii si tipului de casa dorit – fiind alegerea acoperisului. Acoperisul este elementul constructiv care inchide constructia la partea superioara pentru a-l proteja impotriva intemperiilor. Se disting doua tipuri: acoperis cu pante si acoperis terasa. Daca primeaza latura boema se alege, Acoperisul cu pante . Acesta este format din urmatoarele elemente:sarpanta, invelitoare, elemente auxiliare.Sarpanta constituie elementul de rezistenta din lemn ; sarpantele pot fi din lemn sarpante dulgheresti, Asteriala (scandura de 2.5 cm si latime de 12-20 cm), Capriori (lemn ecarisat (68×68 mm, 96×96 mm sau lemn rotund cu diametrul de 10-12 cm la 70-90 cm unul de altul),Panele (lemn ecarisat 10×12 cm,15×25 cm) si sunt: pene de coama si cosoroabe (la partea inferioara)cu ferme (pentru deschideri mari), alcatuite din: Astearola,Capriori, Pene, Ferme din grinzi cu inima plina metalica din beton armat. Invelitoarea este elementul de protectie – poate fi din: lemn (sindrila si sita), carton bituminat, placi de azbociment, ardezie, materiale ceramice, metalice din tabla zincata, galvanizata, din aluminiu, plumb sau cupru din materiale plastice. Olanele: Se prezinta sub forma de jgheaburi tronconice si se monteaza in doua randuri pe asteriala de lemn sau direct pe placi din beton armat peste care se asterne carton bitumat. Fixarea se face cu ajutorul unor cleme metalice. Tiglele -Se utilizeaza tigle solzi si tigle profilate (trase sau presate). Pot fi cu asezare simpla sau dubla. La coame se monteaza piese speciale fixate cu mortar. Daca se doreste o tenta moderna pentru noua locuinta se alege Acoperisul-terasa Acesta este compus din:Planseul suport, Izolatie hidrofuga, Izolatie termica, Structura de protectie, Beton de panta. Elemente de protectie (pietris margaritar, dale, etc) Elemente auxiliare au rolul de iluminare, etansare, colectare si indepartare a apelor meteorice (tabachere, lucarne, luminatoare, deflectoare, stresini,Jgheaburi, burlane,Sorturi) Montajul sistemului de invelitori:1)Construirea sarpantei 2)Reparatii ale sarpantei in cazul in care se schimba vechiul sistem de invelitoare (tabla sau tigla), 3)Verificarea corectitudinii executiei sarpantei – pante, unghiuri, rezistenta structurii,etc;4)Verificarea termoizolatiei mansardelor si a podurilor;5)Montarea foliilor sau a membranelor hidroizolante, ce permit ventilarea corecta a acoperisului;6)Montarea sistemului de caroiaj ce va fi suport pentru montarea invelitorii de tigla sau tabla (daca este cazul); -Montarea de invelitori poate fi din tigla beton,tigla ceramica, tigla metalica sau din tabla plana metalica 7) Montarea doliilor 8)Montarea de ferestre de mansarda, luminatoare, tabachere 9)Montarea sistemului de jgheaburi si burlane, indiferent ca este din tabla de otel,PVC sau tabla din cupru 10)Montarea sistemului de degivrare (dezghet) pentru acoperis, sistemul de jgheaburi si burlane, alei pietonale, scari exterioare, sisteme de captare a apelor pluviale 11)Izolarea corecta a cosurilor, si a traversarilor de acoperis, a gurilor de aerisire, antenelor tv, etc 12)Testarea acoperisului la final cu jet de apa, inainte de predarea lucrarii; Dinamica interiorului mansardei, determinata de forma acoperisului, a facut ca spatiile sa fie agreate si pentru diverse alte functiuni (ateliere, birouri etc.) care mizeaza pe imaginea speciala si non-conformista a habitatului. De fapt, mansarda nu este altceva decat un surplus imaginar al spatiului „real”, practic, util al casei, care la tara este denumit simplu pod. De-a lungul vremii, mansarda, podul, incaperea de sus, mica, ingusta, izolata dar cu deschidere catre inalt, catre cer, a primit diferite destinatii. Folosita initial ca spatiu de locuit al servitoriilor (insalubru si distinct fata de marile saloane ale palatelor) mansarda a devenit in secolul al 19-lea un loc propice pentru artisti. Considerata multa vreme anexa unei cladiri, aceasta a capatat cu timpul conotatii culturale. Incaperea ingusta, care conferea izolare fata de o lume ostila, constituia in egala masura o comunicare directa cu cerul, si a devenit spatiul potrivit pentru pictori, poeti, scriitori, studenti, intr-un cuvant, visatori.